Nascut in 1858, la Plainesti, Ramnicu Sarat, a scris versuri, proza scurta, piese de teatru, dar cea mai importanta contributie a sa la literatura romana o reprezinta romanele sale din Ciclul Comanestilor (Viata la tara, Tanase Scatiu, in razboi, indreptari, Anna, ceea ce nu se poate), ele fiind scrise departe de tara, la Roma.

Prin aceste volume ni se prezinta imaginea societatii romanesti de la finele veacului al XIX-lea. „ in Viata la tara ne este infatisata clasa boiereasca prin cateva familii „care s-au strecurat prin negura fanariota”; in Tanase Scatiu este prezentat arendasul mojic, brutal, rau. (…) Latura cea mai originala a romanelor are intentia de a nota intimitatea dintre suflete fine si clipele de extaz erotic.

Apare pentru intaia oara pagina analitica, oricat de exterioara, obiectul scriitorului nefiind omul, ci o stare in sine, studiata monografic. Scriitorul cuprinde indiferenta conversatiei intre indragostiti, atmosfera de frivolitate distinsa si delicata, contradictiile sufletesti ale femeii, tristetile nemotivate, euforia premergatoare marturisirilor.” G. Calinescu – Istoria Literaturii Romane