La aparitia sa in 1988, romanul Ultima lume a lui Christoph Ransmayr a fost extrem de laudat de critica pentru limbajul sau ritmic si poetic, pentru eleganta stilistica, dar si pentru imaginile de vis si de cosmar ce se impletesc in scrisul sau. Punctul istoric de plecare pentru o fictiune plina de imaginatie este exilarea poetului roman Ovidiu de catre imparatul Augustus in anul 8 i.Hr. Romanul Cotta, caruia Ovidiu ii scrie epistole din exil, porneste in Tomis in cautarea exilatului, dar si a unui fragment de manuscris din Metamorfoze, opera legendara a lui Ovidiu, caci la Roma circula zvonul ca poetul ar fi murit. In orasul de la malul Marii Negre, Cotta gaseste doar urme ale trecerii prietenului sau; pe Ovidiu insusi nu-l intalneste. Ii descopera casa paraginita din munti, pe batranul servitor Pitagora si misterioase semne ale Metamorfozelor, in imagini, figuri, intamplari miraculoase. Pana cand Cotta pare sa se piarda si el in aceasta lume misterioasa a transformarilor, iar dizolvarea acestei „ultime lumi” a devenit din nou literatura.