Strumfii negri. 3 povesti cu strumfi: Strumfii negrii, Strumful zburator, Hotul de strumfi

Cine n-a auzit de strumfi, micii spiridusi albastri care traiesc in padure, vorbesc limba strumfa si strumfesc tot felul de aventuri, care mai de care mai nastrusnice? Dupa mai bine de 50 de ani de cand au fost creati de belgianul Peyo, micii strumfi naivi si caraghiosi, dar curajosi nevoie mare, continua sa-i incante pe cititorii de toate varstele cu povestile lor amuzante. Fie ca incearca sa gaseasca leacul pentru o afectiune misterioasa pricinuita de o musca afurisita, vor sa construiasca un aparat de zbor dintr-o matura si niste pene de gaina, ori il infrunta pe maleficul vrajitor Gargamel, simpaticii strumfi gasesc mereu o solutie, chiar daca e una din cale afara de strumfeasca.

Alaturi de Tintin, Lucky Luke si Spirou et Fantasio, Strumfii este una dintre cele mai populare serii belgiene de banda desenata. Iar la fel ca in cazul lui Asterix din Franta, succesul a depasit de mult matca albumelor de BD, materializandu-se in animatii, filme artistice, jocuri video, parcuri de distractii si tot felul de marfuri. Spre deosebire de Goscinny si Uderzo, Pierre „Peyo” Culliford nu a fost nevoit sa creeze industria moderna belgiana de banda desenata pentru a ajunge la acest rezultat. Ceea ce nu inseamna ca a avut o traiectorie lina in cariera.

Traducere din limba franceza de Mihaela Dobrescu.