„Se aduna si cresc vazand cu ochii documentele si materialele, actele oficiale si declaratiile luate sub juramant. Inalti magistrati si bravi ofiteri care si-au riscat viata ca sa apere cu puterile lor retragerea si exodul romanilor [din Basarabia] au vazut cu ochii lor nenumarate acte de salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu pietre si huiduieli. Toate aceste gesturi infame si criminale au fost comise de evreimea furioasa ale carei valuri de ura s-au dezlantuit ca sub o comanda nevazuta. De ce atata ura? Asa ni se rasplateste buna-vointa si toleranta noastra? Am acceptat acapararea si stapanirea iudaica multe decenii si evreimea se razbuna in ceasurile grele pe care le traim. ?i de nicairi o dezavuare, rupere vehementa si publica de ispravile bandelor ucigase de sectanti si sanguinari […] Romanimea aceasta, de o bunatate prosteasca fata de musafiri ?i jecmanitori merita un tratament ceva mai omenos din partea evreimii care se lauda pana ieri ca are sentimente calde si fratesti fata de neamul nostru in nenorocire” (pp. 232-233).