Domnul Ryder, „cel mai bun pianist in viata”, soseste intr-un oras european, in aparenta strain pentru el, ca sa dea un concert ale carui imprejurari nu le cunoaste. Dar, din prima clipa, totul i se pare ciudat de familiar, de la strazi si cladiri la barbatii, femeile si copiii care il trateaza ca pe un cunoscut, cerindu-i favoruri, folosindu-se de celebritatea lui. Strania familiaritate atinge punctul maxim cind ii intilneste pe Sophie, care pare sa-i fi fost iubita, sau sotie, si pe fiul ei – in multe privinte o replica a lui din vremea cind era copil. Muzicianul isi da seama ca a mai fost acolo si isi asuma cu mindrie misiunea de salvator pe care i-o incredinteaza locuitorii orasului, incercind sa rezolve in intervalul scurt pina la concert problemele cu care se confrunta acestia: lipsa de comunicare, sterilitatea sufleteasca, instrainarea.

„In Nemingiiatii sint doua povesti. Una este a lui Ryder, care si-a petrecut copilaria alaturi de parintii nefericiti, aflati tot timpul in pragul divortului, si care crede ca singura cale de a-i impaca este sa le implineasca asteptarile: astfel va ajunge un pianist de prima mina. Desigur, totul se intimpla prea tirziu, caci toate cele petrecute cu parintii sai au fost cu mult timp in urma. A doua este povestea lui Brodsky, batrinul care incearca disperat sa repare o relatie pe care a dat-o peste cap si care are convingerea ca, reusind in cariera de dirijor, va recistiga inima iubitei. Aceste doua istorii se petrec intr-o societate unde toti vad raul ca pe o consecinta a unor valori muzicale gresit alese.” (Kazuo Ishiguro)

„Romanul lui Ishiguro pare o calatorie prin viata: scopul ei nu e niciodata limpede, toate cite se petrec sint rodul inexplicabil al capriciului, destinatia – intunecatul, pustiul necuprins al unor suflete instrainate.” (Publishers Weekly)