In numeroase secvente din epistolele-jurnal, eroul isi face un autoportret de personaj romantic: orfan sisarac, insingurat si sentimental, sensibil pana la lacrimi in fata frumusetilor naturii sau a ingratitudiniiomenesti, generos si curajos, in prima parte a romanului, sau, dimpotriva, cinic si juisor, risipitor sifrecventand locurile de perditie, dezabuzal de toti si de toate, pana la a reflecta cu sange rece la sinucidere,in partea a doua. ii ambele ipostaze personajul pastreaza totusi doua trasaturi de caracter constante, care fac posibila si plauzibila legatura dintre parti si permit si finalul fericit: Manoil are un temperament maleabil,care-l face nu numai vulnerabil la influentele nefaste, ci si usor de redresat de catre cei care-i doresc binele,si e de o mare si impulsiva generozitate, care-i castiga sufletele celor din jur si-i procura aparatori inmomentele de grea cumpana