Ne intalnim din nou cu dansul, cu vechiul si apropiatul nostru Pacala, agerul, inepuizabilul nostru erou, mereu amenintat, nicicand doborat. Il citim acum in prelucrarea lui Petre Dulfu. O sa-l cititi si-o sa-l iubiti. La vremea noastra l-am cunoscut si ne-am imprietenit cu el dintr-o cartulie ca vai de ea, cu marginile zdrentuite, ponosita. Cu atat mai mult o sa-l iubiti voi in straiul cel nou in care vi se infatiseaza.

Pentru voi – Pacala – ca si pentru noi, a ramas tot tanar precum l-au cunoscut si inaintasii nostri. O sa va imprieteniti cu el si, desigur, o sa va ganditi ca n-ar fi fost rau sa vie si prin clasa. Poate ca mai gaseste, cine stie, ratacit pe-acolo vreun lenes, vreun mincinos, si poate n-ar strica sa-i traga o pacaleala asa… usoara. – Stefan Luca