Ion Minulescu (de fapt Minculescu) a fost de la inceput perceput ca exponent integral al simbolismului roman…
In „Corigent la limba romana”, locvacitatea se imbina cu un fir de melancolie, care da cartii, interesanta si ca document, o oarecare nobleta. Dar „miticismul” este si aici in toi, potrivit pana la un punct cu copilaria unui roman in preajma Oltului, replica mai zgomotoasa a „medelenismului” lui Ionel Teodoreanu. Este plina de haz scena tezei la limba romana. Eroul, elev in clasa a VI-a, avand a scrie despre „Umbra lui Mircea. La Cozia”, isi aduce aminte ca manastirea n-are turnuri si ca umbrele turlelor nu cad peste apa Oltului. Izbit in certitudinile lui, profesorul da pe usa afara pe junele critic… (George Calinescu)