„Sub un motto proustian, Sanda Nitescu scrie un text pe care ne este cu neputinta sa-l desemnam ca apartinand unui gen anume. Poem, roman, eseu: gasim cate ceva din fiecare, intr-un subtil si surprinzator amestec care creeaza as indrazni sa spun un nou gen, inca nenumit.“ – Irina Mavrodin