| „Ajutor!” Acesta este mesajul scrijelit pe un bob de orez pe care un paianjen il lasa la picioarele lui Artur. Alarmat, pustiul intelege ca minimosii sunt in pericol si ca nu mai e nici o clipa de pierdut: trebuie sa intervina! Avandu-l drept complice pe catelusul Alfi, Artur reuseste sa-si pacaleasca parintii si sa se intoarca in toiul noptii la casa bunicilor, chiar inainte ca raza lunii sa se reflecte in luneta lui Archi, deschizand astfel poarta catre lumea minimosilor. Din pacate, un nor aparut din senin ameninta sa acopere luna… Va reusi Artur sa ajunga la prietenii lui, minimosii? Si, daca da, oare nu va fi prea tarziu? Inmarmurit, baietelul se uita la bobul alb si e gata sa-l ia la intrebari pe mesager, dar paianjenul s-a si facut nevazut, astfel ca totul pare si mai misterios. Alfi da din coada, incantat ca a luat parte la operatiune. „Dar ce-o fi trebuind sa fac cu un bob de orez?” se intreaba pustiul, inainte de a zari maruntele semne zgariate pe bob. Se repede in biroul bunicului si ia lupa de care s-a folosit pentru a construi camionul furnicilor. Atunci bobul de orez ii apare deodata enorm, ca o piatra alba pe care-i scris un singur cuvant: „Ajutor!” |
Descriere