Apus de soare (1909), prima piesa din `Trilogia Moldovei`, a avut de la bun inceput un rasunator succes de scena. Drama batranului domn al Moldovei, Stefan cel Mare, luptand pana la ultima suflare pentru a pastra integritatea si unitatea statului sau, a miscat sufletele patriotilor ce visau la Unirea tuturor provinciilor romanesti.
Nici celelalte doua parti ale trilogiei- Viforul si Luceafarul, ambele aparute in 1910 – n-au trecut neobservate, starnind controverse aprinse in presa vremii. Ele recupereaza domniile lui Stefanita-voda si a lui Petru Rares, dar Stefan cel Mare este prezent si in acestea ca punct de repere. Urmasii sai n-au stiut sa se ridice la inaltimea sa, ne spune Delavrancea, insa poporul i-a pastrat o amitire pioasa si chiar l-a transformat in erou de legenda.
Succesul si importanta trilogiei moldovenesti, adaugate activitatii sale neobosite de scriitor, avocat si jurnalist, au fost motive in plus pentru alegerea lui Delavrancea ca membru al Academiei Romane(1912).