Cand Agatha Christie a murit in 1976, la varsta de 85 de ani, devenise cea mai populara autoare a lumii. Cu vanzari de peste 2 miliarde de exemplare in intreaga lume, ea obtinuse imposibilul – mai mult de o carte publicata anual incepand cu anii 1920, fiecare devenind un bestseller. Fiind atat de prolifica, multi au sustinut chiar ca avea o memorie fotografica. Era adevarat? Sau in cei 55 de ani de activitate, Christie a recurs la metode mai lumesti de planificare a ingenioaselor crime din romanele sale? Dupa moartea lui Rosalind, fiica Agathei Christie, la finalul anului 2004, a iesit la iveala o mostenire remarcabila – 73 de volume scrise de mana autoarei. Desi era cunoscuta existenta lor, aceste caiete fusesera in mare parte ignorate, probabil din cauza faptului ca scrisul atat de celebru al Agathei Christie era atat de greu de descifrat. Dar cand arhivarul John Curran a inceput sa descifreze caietele, a devenit evidenta dimensiunea si importanta acestei adevarate comori.

„Agatha Christie. Jurnalul secret” de John Curran a castigat distinctia Agatha Award pentru cea mai buna lucrare de nonfictiune din 2010. Cartea a fost de asemenea nominalizata pentru Edgar Award si pentru Anthony Award, unul dintre cele mai importante premii americane pentru cartile politiste.