Al doilea volum din cvartetul sau autobiografic bazat pe anotimpuri, Iarna este o colectie extrem de frumoasa de meditatii si scrisori zilnice adresate direct fiicei nenascute a lui Knaugsaard.

In acest anotimp il regasim pe autor in asteptarea nasterii fiicei sale. Pregatindu-se pentru sosirea ei, el face bilantul lumii ca si cum ar vedea lumea pentru prima data. Vorbeste despre luna, apa, mizerie, bufnite, zile de nastere si multe alte subiecte cunoscute, dar carora Knausgard le cauta un sens nou. Este iarna, pamantul este in hibernare asteptand intoarcerea vremii mai calde, o viata noua se pregateste sa vina pe lume… totul este invaluit in melancolie, sublim si in acelasi timp lumesc.