Umbra este povestea unei iubiri imposibile trăite la hotarul dintre două lumi. Un tânăr cineast lasă în urmă tărâmul uitat de timp al Albaniei natale pentru strălucirea ademenitoare a Parisului. Aici o cunoaşte pe Silvaine, o actriţă frumoasă de care, ciudat, nu se poate îndrăgosti. Motivul se ascunde, poate, în prezentul dureros al ţării sale de la graniţa cu infernul, iar drumul tânărului înapoi, spre Albania, devine o călătorie spre rădăcinile răului. Poate dragostea să-l salveze pe cel lipsit de speranţă?

După ce l-a redactat într-o formă semicodată între 1984 şi 1986, Kadare a depus manuscrisul romanului Umbra într-o cutie de valori dintr-o bancă pariziană, având promisiunea editorului că, în cazul în care ar suferi un „accident“, romanul va vedea lumina tiparului. Într-o Albanie terorizată de dictatură, un tânăr cineast ratat are privilegiul de a călători în Occident. La întoarcere le povesteşte prietenilor rămaşi acasă crâmpeie din viaţa din Vest: avioane, cafenele, baruri de noapte, camere de hotel, dineuri la ambasade, serate mondene. Tânărul îşi consumă viaţa la hotarul dintre două lumi: fiecare călătorie la Paris este echivalentă cu o intrare în tărâmul celor vii, de care nu se simte legat, după cum fiecare întoarcere în ţara natală înseamnă o recădere în infern, o închidere între scândurile unui coşciug, asemenea lui Konstantin şi Doruntinei, personajele din vechea baladă balcanică reluată obsesiv în paginile romanului.