Amama a fost frumoasa fizic, o frumusete care era manifestarea frumusetii sale interioare, a frumusetii spirituale si a profundei ei demnitati. Ochii ei aveau o culoare speciala, dificil de descris, poate albastru-deschis, poate mai degraba acvamarin sau verde primavaratic. Oamenii frumosi pot fi intimidanti sau dificil de apropiat, dar nu si ea. Unul dintre multele lucruri pe care amama mi le-a spus a fost sa nu imi fie frica sa-mi arat afectiunea sau sa-mi pese de anumite lucruri. Ea stia cum sa-si apropie oamenii si sa le arate afectiune intr-un mod gratios si sincer, indiferent de cine erau acei oameni, ori de culoarea lor. Principesa Margareta a Romaniei

„Intr-o zi de vara a acestui an, la Savarsin, vorbind despre minunatul parc si castel, asa cum aratau ele in 1943, iesite din mana Reginei-mame Elena, Principesa Margareta si cu mine ne-am dat seama ca in luna noiembrie se vor implini douazeci si cinci de ani de la moartea bunicii sale.

Daca ar fi sa gasesc o definitie repede, fara sa zabovesc cu gandul sau cu inima prea mult, as spune despre Regina-mama a Romaniei ca a fost o femeie de o mare frumusete, atat sufleteasca, cat si fizica, o regina de o gratie innascuta. Astfel, cel mai potrivit omagiu care i s-ar putea aduce astazi este un album cu chipul ei.“ – Radu Principe de Hohenzollern-Veringen