Infrigurat si lucid, astept ca oricare altul, aparent calm, sperand ca soseste fara prea mare intarziere si ca-i, totusi, macar de-aceasta data, trenul meu… cu locomotiva-i taciunie, corodata de vreme, tragand dupa sine anii, in loc de vagoane, si ascunzand, in spatiul pentru bagaje, amintiri care refuzau sa revina. Franturi de biografii ori biografii frante, memorii, epistole, jurnale – toate vechi si de demult, iscodind intrebari poate nescrise, dar soptite printre randuri. Nu stiu daca sunt acolo cu adevarat, insa eu le vad, ori, mai degraba, le simt. Raspunsurile se-nfiripa anevoie. Dar vin. Aveti nevoie insa de fraze terminate in semn de intrebare, iar cartea de fata va reaminteste cum sa vi le formulati iscusit.