Suntem aici, in acest colt de Univers, expresia ultima a evolutiei. Mana unui arhitect inteligent si nevazut ne-a desprins din lut si ne-a construit dupa un plan din care transpare unicitatea sursei, treapta cu treapta, pana la nivelul creierului capabil sa se gandeasca pe sine.
Tot ceea ce s-a intamplat, pentru noi s-a intamplat. Suntem rezultatul tuturor evenimentelor fericite si triste care ne-au precedat si cauza celor ce ne vor urma.
Noi suntem cei ce lasam in urma splendorile spiritului si ruinele nimicniciei, pentru ca omul este singura fiinta de pe Terra careia i s-a dat sa se implice in demersul naturii prin extensia inteligentei sale. Aceasta este responsabilitatea sa de a fi. Omul nu poate trai pur si simplu, nu poate avea doar o existenta pasiva.
Cu, sau fara voia sa, el se implica in fizica Universului. Prin ganduri, prin actiune, prin faptele sale bune, prin faptele sale rele. Cand adevarul acesta ne va patrunde, abia atunci, in clipa astrala a devenirii noastre, se va aprinde in noi lumina inteligentei ce s-a regasit pe sine dupa o lunga ratacire pe carari de Univers. Dumitru Constantin-Dulcan