Drumul Damascului e o carte importanta nu doar prin extraordinara impresie pe care ti-o lasa documentul, ci si prin revelarea cu probe indubitabile a modului de functionare a sistemului represiv comunist. In perversiunea lor infinita, securistii stiau sa-si gaseasca aliati dintre cele mai nefericite si decazute elemente ale societatii. Spre a-si pastra mainile curate, ei faceau apel la indivizi pe care tot ei ii adusesera in starea de subanimalitate, creandu-le reflexul conditionat al urii si violentei. Astfel de indivizi exista si astazi, ei traiesc printre noi si, cum spune Frant Tandara, vor muri cu capul pe propria perna. – Mircea Mihaies